Abegg stiftung swiss anti aging,

abegg stiftung swiss anti aging

Cojocul din zona Sibiului. Crasftmanship, style, nobility. The exhibition had introduced the public into the intimacy of the beautiful and secret life of making sheepskin coats [rom skin processing to embroidery, significance, life of the skinner etc. Keywords: abegg stiftung swiss anti aging coats, embroidery, skin, processing, heritage, exhibition, Sibiu area Cuvinte cheie: cojoc, broderie, prelucrare, patrimoniu, piele expoziie, zona Sibiului La sfritul anului Muzeul ASTRA a prezentat publicului sibian expoziia Cojocul din zona Sibiului.

Vernisat n 15 noiembrie expoziia a recreat o atmosfer de srbtoare prin intermediul hainelor de parad ale ranului romn cojoacele cu mneci i fr mneci, piese inedite de o mare valoare artistic, de un rafinament i o abegg stiftung swiss anti aging deosebitprin fotografiile de familie din cadrul Arhivei documentare a Muzeului ASTRA i prin reconstituirea intimitii interiorului unei camere bune de cojocar slitean.

Abegg stiftung swiss anti aging a pit timid n universul miestriei cojocreti, prin mijlocirea reconstituirii unui atelier de cojocrie i a expunerii broderiilor care rein atenia prin frumuseea i sublimul stilului artistic de realizare, att a structurii lor ornamentale ct i a celei cromatice.

Nobleea ne-a nconjurat pe tot parcursul expunerii. Miestria, stilul i rafinamentul cu care sunt confecionate cojoacele ne-au transpus n lumea satului de odinioar fcndu-ne prtai la sentimentul de nnobilare al strbuni lor nvemntai cu distinsele cojoace. La baza constituirii coleciei actuale stau eforturile depuse de ctre intelectualitatea romneasc de la mijlocul secolului al XIX-lea, grupat n jurul Asociai un ii Transilvane pentru Literatura Romn i Cultura Poporului Romn, de nfiinare a primului Muzeu Naional al romnilor din Transilvania, Muzeul Asociaiunii.

Din punct de vedere morfologic, n cadrul coleciei menionate, se evideniaz o colecie de obiecte confecionate din piele format din de piese diverse - atribuite doar teritoriului transilvan: de la abegg stiftung swiss anti aging ale portului popular: cciuli, pieptare, cojoace, curele late brbteti denumite chimire sau erpare, curele cu inte, opinci, ghete cu muzeograf, Complexul Naional Muzeal ASTRA; e-mail: elena.

Dintre acestea, un numr de obiecte de port sunt specifice Sudului Transilvaniei, iar aparin zonei Sibiului. Componente ale portului de srbtoare, cojoacele i pieptarele sibiene rein atenia prin miestria i stilul de realizare a structurii ornamentale mpletitura cu fii subiri de piele, broderia cu amici i cu fir realizate prin aplicare i imprimare sau recent, prin perforare i vopsire i a celei cromatice nuane de negru, viiniu, verde, rou, galben auriu sugerndu-se jocuri de umbre i lumini dar, mai ales prin valoarea documentar a acestora multe dintre ele aparin celei de-a doua jumti a secolului al XIX-iea i primei jumti a secolului al XX-iea.

Studiat din punct de vedere tipologic colecia de piese de port confecionate din piele, aferent zonei Sibiului este structurat n: - cojoace dou variante: lungi sau trei sferturi cu ciucuri i clini i scurte - pieptare trei variante: nfundate, despicate sau spintecate, despicate cu clini.

Centre precum Slitea i Poiana Sibiului au contribuit: prin roirea i stabilirea unor meteri cojocari n zone deprtate, prin transmiterea meteugului unor tineri din alte localiti i prin desfacerea pieselor n trguri locale, zonale i naionale, la accelerarea procesului de rspndire a variantelor mrgineti n tot spaiul sibian ara Oltului, Valea Hrtibaciului, zona Tmavelor dar i spre Nordul Olteniei, Valea Jiului etc.

Colecia modele de broderii pe piele format dintr-un numr de I 00 de piese a fost constituit n cursul anului prin achiziionarea lor de ctre muzeograful Eugenia Bnescu.

definiția alimentelor anti-îmbătrânire a mai mult

Achim Tnase s-a stabilit la Slite ca ucenic al lui oima Nicolae i a contribuit dup anul la renvierea cojocritului n localitatea menionat prin organizarea unei cooperative. Cronologic, modelele aparin celei de a doua jumti a secolului al XIX-iea. Din punct de vedere tehnic toate broderiile sunt desenate i apoi cusute direct pe piele cu un rafinament i o elegan deosebit, la care s-a ajuns prin folosirea unor materiale diverse lnic, fir metalic i mtase i a tehnicilor de decorare precum: tivitura, umplutura, trsura, inorul, hoituri.

Unele dintre ele sunt realizate prin mbinarea de tehnici speciale, aplicaii din mein i mpletituri din grbaci i cioprad ultimele dou fiind caracteristice pieselor cojocreti din Slitea Sibiului. Valoarea artistic a pieselor este evideniat i de alternana cromatic, realizat prin utilizarea pe un fond negru i viiniu, de nuane discrete de verde, rou, galben auriu sugerndu-se astfel jocuri de umbre i lumini, ce accentueaz valoarea estetic a pieselor, conferindu-le un farmec inedit prin spiritul de inventivitate al creatorilor.

Despre portul popular din Zona Sibiului Mrturie elocvent a continuitii i perenitii poporului romn ntr-un strvechi leagn de civilizaie, portul tradiional este unitar n trsturile sale generale. Deosebirile care apar de la o zon la alta, uneori de la un sat la altul, sunt rezultatul unor particulariti legate de croi, cromatic, decor, ornamentic, terminologie, consecine ale unui ntreg complex de relaii geografice, istorice, etnice, sociale, administrative, economice i estetice, la care se adaug influenele care acced dinspre contactul cu naiunile conlocuitoare, abegg stiftung swiss anti aging oreneti i industriale, precum i propria opinie despre frumos.

  • Produse anti-imbatranire cu ubichinona
  • Cibinium. Muzeul ASTRA, PDF | PDF
  • Belgique diffusion allure anti aging
  • Какая часть цикла наиболее интересна для инженера, проектирующего Ричард внимательно поглядел на видеофильм.

Perspectiv expoziional Portul specific zonei Sibiului ofer, n acest sens, o imagine cu totul deosebit, trsturile, dei comune, contureaz cteva tipuri distincte, definite n literatura de specialitate ca mrginean, hrtibcean, avrigean, de pe Trnave i de pe Valea Secaului, dar a cror varietate, este abegg stiftung swiss anti aging sesizabil astzi, ca urmarea a extinderii costumului mrginean n zon, dar i n alte regiuni aflate de o parte i de alta a Carpailor.

Individualitile se nscriu n cadrul unui ansamblu unitar, caracterizat prin prezena principalelor piese de mbrcminte: vlitura denumit i vlitur, velitur, crp de nvlit, crpa neagr, iia cu umerai i ire pe mnec, iia cu ciocnele, poalele sau fusta, ura i ctrina sau abegg stiftung swiss anti aging, brul - denumit de la sat la sat: cingtoare, brcire, bete, bertele, pieptarele din piele de miel, nfundate i despicate i pe timp de iarn buboul, undra sau cojocul din piele la srbtori -portul femeiesc.

Portul brbtesc este format din cciul piele de mielplrie postav - clop, cma cu clini, cmaa cu barburi, cmaa cufustanel - ntlnit la tinerii din Mrginime, cioareci sau ndragi, curea lat denumit local chimir sau erpar, curea cu inte - purtat peste erpar pe Hrtibaci, pieptar din piele de oaie sau miel purtat nfundat sau despicat, cojoc lung din piele, undr sau bubou pe timp de iarn, opinci, ghete i cizme la tineri.

Nu dorim s intrm n detalii de natur istoric privind apariia i dezvoltarea meteugului cojocritului. Menionm doar c numeroase mrturii de natur arheologic, iconografic, documentar i chiar mitologic atest folosirea pieilor nc din timpuri imemoriale.

Nevoia primordial de protecie a fiinei umane a condus la folosirea pieilor de animale vnate pentru a-i proteja corpul. Dac la nceput, n mod cert, pieile erau doar jupuite i utilizate ca atare, cu timpul au fost adaptate conformaiei corpului prin diverse ajustri.

cum să netezi ridurile de pe buze

Apoi prin prelucrare, pieile au dobndit o flexibilitate mult mai mare - calitate necesar mulrii pe corpul uman, ajungndu-se astfel i la apariia nevoii ndeprtrii prului prin argsire sau tbcire. Nivelul maxim de funcionalitate fiind realizat, n mod firesc se nate dorina de nfrumuseare i personalizare, ceea ce a avut ca i rezultat mpodobirea n diverse sisteme de ornamentare, de la cele mai simple pn la broderii i mpletituri din piele complexe.

Secole de-a rndul confecionarea pieselor de mbrcminte i nclminte, a esturilor pentru uz casnic i port au fost realizate n snul fiecrei gospodrii rneti, producia practicieni în domeniul sănătății anti-îmbătrânire dac se poate numi astfel, acoperind strict nevoile proprii unei gopodrii.

Cu timpul ocupaiile tradiionale, precum pstoritul surs bogat de materii prime, precum ln, blnuri, piei au rspuns unui spaiu mai larg i unei piee de desfacere, la nceput locale, apoi zonale, naionale i chiar externe. Dezvoltarea, n aceast direcie, a fost stimulat i de practicarea cruiei i a negoului, de existena n vecintatea satului a unui centru economic n care se organizau periodic nedei, trguri etc.

Datorit pstoritului, mrginenii s-au bucurat de-a lungul timpului de o anumit autonomie politic i o libertate de micare pe un spaiu ntins ceea ce a creat posibilitatea desfurrii unei complexe activiti economice abegg stiftung swiss anti aging, comer ambulant cu ln, esturi, postavuri de cas, morrit, piurit etc. Pe de alt parte aezarea n vecintatea Sibiului, important centru industrial i comercial din sud-estul european recunoscut nc din evul mediu, a constituit un alt factor care a contribuit la dezvoltarea economic i cultural a zonei, devenit la sfritul secolului al XIX-iea principalul centru de rspndire al noului costum naional propagat de ctreAsociaiunea Transilvan pentru Literatura Romn i Cultura Poporului Romn.

Slitea Sibiului s-a transformat ntr-o adevrat coal de formare i specializare profesional n domeniul pielritului, curelritului, cizmritului, croitoriei i nu n ultimul rnd al cojocritului. La mari meteri cojocari sliteni oima Nicolae, Ioan Popa Bloiu, Ilie Hibu, Ioan Muntean, Nicolae Cindrea etc au nvat numeroi ucenici care ulterior au dus cu ei n satele de origine att stilul ct i modelele de pieptare sliteneti, de exemplu n locul celor nfundate confecionate cu predilecie de cojocarii din ara Oltului, zona Tmavelor, inutul Alba, cei care au fcut ucenicia la Sibiu au deprins confecionarea pieptarelor desfundate.

Dezvoltarea din punct de vedere artistic a cojocritului are loc paralel cu procesul de configurare a unui nou stil de costum popular din Mrginimea Sibiului, prin care se mbin sobrietatea i elegana deosebit n altenana alb-negru, fapt ce i confer abegg stiftung swiss anti aging loc special n ansamblul portului popular romnesc.

Play Una dintre cele mai spectaculoase gări din lume, Jungfraujoch este situată pe ''acoperişul Europei'', la aproape 3. Gara este aşezată în apropierea ''şeii'' Jungfraujoch 3. La numai câţiva metri mai jos se află gara Jungfraujoch, modestă în pofida celebrităţii sale internaţionale, tranzitată deopotrivă de turişti din toată lumea sosiţi în zona alpină pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar şi de curioşi, dornici să experimenteze călătoria cu trenul la mari altitudini şi să trăiască senzaţia de a păşi pe un peron situat la 3. Călătorii care coboară din tren în gara situată la cea mai mare altitudine din Europa, pot vizita, printre altele, Platoul Jungfraujoch, mai multe puncte de observaţie de unde pot fi admirate vârfurile albe dimprejur, inclusiv gheţarul Grosser Aletsch, precum Sphinx Observatory 3. În acest loc funcţionează, de asemenea, oficiul poştal aflat la cea mai mare altitudine din Europa, cu propriul cod poştal,potrivit myswitzerland.

Paralel cu procesul de configurare a stilului local, asistm la fenomenul expansivitii costumului de Slite, manifestat n special ncepnd cu primul deceniu al secolului al XX-iea prin extinderea ntr-o serie de variante a pieselor de port tehnici de confecionare, tipuri de croiuri, procedee de decorare cuprinznd o arie larg abegg stiftung swiss anti aging sudul Transilvaniei, cum să îndepărtezi pliurile de la colțurile buzelor Olteniei i Munteniei.

Prelucrarea pieilor, ncepnd cu argsitul, se realizeaz de nsui meterul cojocar, care deine propriile sale reete de prelucrare i de stabilire a momentelor optime de efectuare a procedeelor i care sub aspect de transmitere a meteugului sunt destinuite doar membrilor familiei.

Despre tehnica de prelucrare a pieilor Argsitul pieilor se realiza, la Slite, cu sare i cu tre. Pieile crude se splau n ap. Dup ce se crnuiau, adic se curau de murdrie, pieile ndoite n jumtate, cu pielea deasupra, erau introduse n argseala preparat din abegg stiftung swiss anti aging i sare, ntr-o bute de lemn. Pieile erau ntoarse zilnic, de cte trei ori, pe toat perioada desfurrii procesului. Dup 1O- 12 zile pieile de miel sau 15 - 20 zile pieile de oaie erau scoase din argseal i puse la uscat, fiind ntinse n lung cu ajutorul unui crlig i o susuoar.

pulbere minerală anti-îmbătrânire

Dup uscare erau frecate cu gips i curate cu coasa un cuit cu lama de-a lungul tiuluila nceput n latul piei i apoi n lung. Perspectiv expoziional Pielea folosit la realizarea structurii ornamentale, pojia sau meina, se prepar altfel: pielea crud este tuns de pr, apoi este introdus n ap de var se folosete cca.

flavo c cremă hidratantă anti-îmbătrânire

La finalul celor 15 zile pielea este splat cu ap de ru, este curat de abegg stiftung swiss anti aging rmas tot cu coasa i se pune la argsit. Dup argseal pielea este introdus n timp de zile n zeam de piatr acr amestecndu-se zilnic. La sfrit pielea se usuc, se ntinde i se rade pe dos pentru a se nltura orice urm de carne,pojia rmnnd astfel alb i curat.

  • Top zece secrete împotriva îmbătrânirii
  • Mei group swiss anti aging
  • Попробую еще раз".

De exemplu, la Ru Sadului se argsea n zr: pielea era splat de usuc mizeriese introducea n zr ca s se ncreasc, timp de zile, apoi se punea i sare iar pielea mai era lsat timp de 1O zile, dup care era scoas, zvntat, ntins cu mna ori cu potcoava. La Slite cojocarii specializai nu abegg stiftung swiss anti aging argsitul cu zr ntruct pielea rmne glbuie i gras, i nu iese cojocu mndru cojocarul Achim Tnase, Slite. Astzi se argsete mecanic: pielea este splat, dat la crnuit,la perii, la nmuiat se face n soluie de ap cu sare, acid formic i acid sulfuricse las 3 zile dup care soluia este mbogit cu crom, dup alte trei zile se adaug sod calcinat.

Dup alte 5 ore pielea este scoas din soluie i lsat la uscat timp de o sptmn.

Urmeaz trasul la maina de crnuit i ntinsul la rzboi pentru ndreptarea pieii. Pielea astfel pregtit se croiete i se ncheie cu mna. Tipuri de cojoace Conform definiiei, cojocul este haina lucrat din blan de miel, integrat portului popular romnesc din toate zonele etnografice ale rii.

Cojocul lung cu mneci. Cojocul lung este o pies tradiional n abegg stiftung swiss anti aging romnilor. Confecionat din 6 Mrginime sau 7 Trnave piei de oaie, cu blana n interior, prevzut cu mneci i croit din patru pri - spate, aripi i mneci, acest tip de cojoc prezenta n trecut aceeai nfiare la brbai i la femei.

Cojoacele lungi servesc n general necesitilor practice: la ger, pstorit, cruie, pdurrit etc, astfel c este nelipsit din portul brbtesc. Pe timp de iarn i pe vreme de ploaie acetia mbrcau cojocul cu blana n afar i pielea nnuntru, spre a o feri de umezeal. Particularitatea cojocului de Sibiu rzbate att din lungimea mnecii care depete lungimea cojocului ct i din croiala foarte strmt a mnecii.

Explicaia const n faptul c acest cojoc nu se mbrac niciodat, mneca ndeplinind un rol pur decorativ. Cojocul slitenesc, lung pn deasupra genunchiului, confecionat din piele tbcit de ovin se caracterizeaz printr-un croi special, generat de prezena clinilor laterali. Ornamentaia realizat sub forma florilor de cojoc este plasat n fa istoria cremei anti-imbatranire cei doi piepi i pe clini, crora li se aplic i doi ciucuri de mtase.

Despicate n fa au marginile tivite cu blan de jder sau dihor. La gur se leag cu nur mpletit din piele cu ciucuri la capete. Deosebirea fa de cojoacele din alte regiuni const n lungimea mnecilor, care rsucite servesc drept centru estetic anti-imbatranire.

Decorul foarte redus const n aplicarea unei blnie de miel de culoare alb i neagr, de jur mprejurul ncheieturii mnecilor i n jurul gtului. Astzi bitua, este un cojoc din piele de miel, lung pn mai jos de genunchi, cu mneci, ornamentat sau neornamentat purtat doar de feciori la srbtorile de imita ridurile Tilica.

Cojocul fr mneci, pieptarul n funcie abegg stiftung swiss anti aging structura morfologic a croi ului se pot deosebi dou tipuri generice de cojoace fr mneci: 1.

Produse anti-imbatranire aprobate de FDA

Pieptarul nfundat, arhaic, folosit n trecut n toat zona Sibiului de ctre ambele sexe, deopotriv ca pies component a portului de lucru ct i de srbtoare. Pieptarul nfundat constituie forma cea mai veche de cojoc fr mneci, fiind confecionat de rani fr nici o pregtire meteugreasc deosebit, astfel c, era de cele mai multe ori lipsit de orice element decorativ.

Cibinium. Muzeul ASTRA, 2014 PDF

Cu timpul nevoia de nfrumuseare genereaz un cmp ornamental i o gam cromatic de o valoare decorativ mereu sporit. Astfel, dac n portul brbtesc pieptarul nfundat a continuat s-i pstreze ambele funciuni, cu deosebirea c exemplarele confecionate pentru srbtori au dobndit o delicat i rafinat broderie, n portul femeiesc de srbtoare acesta este nlocuit de pieptarul desfundat. Pieptarul nfundat brbtesc este confecionat din piei de oaie cu blana pe dinuntru, este croit din dou pri fa i spate i se ncheie ntr-o parte cu 4 bumbi nasturi din piele.

La gt este prevzut cu o mic deschiztur, realizat cu scopul de putea fi mai uor de mbrcat.

crema ten mixt cerave

Abegg stiftung swiss anti aging sunt dispuse n dreptul buzunarului sau buzunarelor, n jurul deschizturii de la gt, central pe piept, la poale. De jur mprejur la gur, la poale i umeri marginea este ntrit cu poji alb sau neagr. Menionm c n privina numrului buzunarelor pieptarele sunt prevzute fie cu unul fie cu dou sau cu patru buzunare. Pe cele distribuite n partea de jos a pieptarului sunt inscripionate iniialele numelui proprietarului i anul n care a fost confecionat piesa.

Atunci cnd apare un buzunra n partea din stnga sus acesta este special creat ca loca pentru ceas.

De exemplu, n zona Trnavelor specialitii n domeniu au difereniat trei tipuri de pieptare nfundate: romneti - caracterizate printr-o compoziie decorativ ce ncadra un motiv floral central i printr-o asociere a motivelor stilizate geometric cu cele realizate n maniera desenului liber; ardeleneti -reflect procesul intern de evoluie artistic petrecut n spaiul trnvean, precum apariia unei mici tieturi n partea superioar i a patru buzunare la pieptarul nfundat brbtesc i a pieptarului despicat sau abegg stiftung swiss anti aging cu dou buzunare, laterale situate n partea de jos, la femei; sibieneti - reflect moda dezvoltat n jurul Mrginimii Sibiului ntre cele dou rzboaie mondiale, respectiv o mare mbogire decorativ la piesele femeieti fa de cele brbteti.

Trebuie menionat pieptarul nfundat femeiesc din ara Oltului, ornamentat cu flori roii. De crearea tipului de pieptare i cojoace roii, rspndite pe o zon larg de o parte i de alta a Oltului, de la Rinari la cele dou Porumbace, nse leag numele ultimul meter cojocar din Sebe de Jos, Mochie Ritivoi unul dintre pieptarele confecioante de dnsul este publicat n broura catalog a expoziiei.

Perspectiv expoziional 2.

Informațiiimportante